Astăzi e Sfântul Andrei, o sărbătoare de care se leagă tradiții, obiceiuri, dar și superstiții. Creștinii îl prăznuiesc la 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor, numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat. Sfântul Andrei este și primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat creștinătorul poporului român.
Aproape 700.000 de români care poartă numele de Andrei, Andreea și derivate ale acestora își sărbătoresc vineri, 30 noiembrie, ziua de nume. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.
Noaptea din ajun este asociată în popor cu obiceiuri precreştine, precum apariţia strigoilor, farmece, ghicirea ursitului şi a vremii, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor.
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei (nume care derivă din cuvântul grecesc Andreas, care înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”) apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el figurează în ziua de 9 mai, ca amintire a datei primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.
Sfântul Apostol Andrei s-a născut în Betsaida Galilea, o localitate situată țărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Israelului, în anul 6 înainte de Hristos, și era fratele Apostolului Simon Petru. Semnificația numelui Andrei își are originea în cultura grecească, unde înseamnă „bărbăție, curaj și îndrăzneală”. Acest nume s-a răspândit și printre evrei destul de devreme, notează istoricii, încă din secolele II-III înainte de Hristos.
Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.
Sfântul Andrei a murit ca martir la 30 noiembrie, în Patras, Grecia, aflată sub conducerea Împăratului Nero sau a Împăratului Dioclețian (nu se cunoaște cu exactitate anul morții), unde a fost răstignit pe o cruce în forma literei X, cunoscută astăzi sub denumirea de „Crucea Sfântului Andrei”.
Moaștele Sfântului Apostol Andrei au rămas în Patras până în anul 357, când au fost mutate de către Împăratul Constantiu al II-lea în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol. Acum, Capul Sfântului Andrei se află în orașul grecesc Patras, în Catedrala San Pietro, iar părți din moaștele sale au ajuns în mai multe biserici din Europa.
În ședința din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roșie, între sfinții mari ai Ortodoxiei.
Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.
Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.
În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.
„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.
Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană). Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.
De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.
În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.
Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.
În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.
În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci. Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.
Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.
Cei tineri își amintesc, probabil, că bunicii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei grâu la încolțit într-un vas, cu puțină apă sau pământ. Acum însă, puțini sunt cei care mai știu de ce se pune la încolțit grâul de Sfântul Andrei. Superstiția spune că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou arată cum va fi anul viitor pentru persoana respectivă. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper și un viitor îmbelșugat, dar și sănătate și succese.
Grâul pus la încolțit poate prevesti și cât de bogată va fi recolta anului care urmează. Un grâu bogat anunță un pământ rodnic și o recoltă generoasă, însă un grâu scurt și uscat prevestește un an sărac în recolte.
Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.
Sărbătoarea Sfântului Andrei cade în 2018 în ziua de vineri, fiind urmată de 1 decembrie, Ziua Națională a României. Ambele zile sunt nelucrătoare, iar angajații vor avea parte de o minivacanță cu un weekend prelungit, în perioada 30 noiembrie – 3 decembrie. De asemenea, în această perioadă vor fi organizate mai multe evenimente și parada de 1 decembrie.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
