Jandarmi recompensaţi cu prilejul Zilei Naţionale a României

Plutonierul adjutant şef Marian Cojocariu, plutonierul adjutant Viorel Ursan şi plutonierul adjutant Mihaela Dănilă sunt cei trei subofiţeri jandarmi înaintaţi în grad înaintea expirării stagiului minim cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Munca asiduă şi rezultatele foarte bune obţinute în activitate au condus la recompensarea celor trei lucrători ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Botoşani cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României.
În afara acestora, alţi ofiţeri şi subofiţeri au fost recompensaţi cu ,,Felicitări” şi ,,Mulţumiri” în cadrul ceremoniei militare desfăşurate în această dimineaţă la sediul inspectoratului.

Tot cu această ocazie, plutonierul adjutant şef Vasile Marusac, licenţiat în istorie, a prezentat aspecte privind contribuţia Jandarmeriei Române la realizarea Marii Uniri.
Se cunoaşte că Marea Unire nu s-ar fi putut realiza fără Războiul de Independenţă şi fără participarea României la Primul Război Mondial.
În Războiul de Independenţă, jandarmii au luptat pe front cu arma în mână, iar un escadron de jandarmi a asigurat securitatea comandantului suprem al armatei, care nu era altul decât principele Carol I.
Este cunoscut că România a intrat în Primul Război Mondial pentru a elibera teritoriile româneşti aflate sub ocupaţia Austro-Ungariei. Dar contextul militar şi politic european, precum şi faptele de vitejie dovedite pe câmpul de luptă de către armata română, a făcut ca şi celelalte provincii româneşti aflate sub ocupaţie străină, Basarabia şi Bucovina, să revină la Patria-Mamă.

În perioada Primului Război Mondial, jandarmii au acţionat pentru efectuarea rechiziţiilor, căutarea şi prinderea spionilor, a dezertorilor şi a agenţilor inamici, pentru întărirea pazei pe comunicaţii, îndeosebi în timpul convoaielor de transport cu muniţii, armament, alimente şi materiale necesare frontului.

În timpul retragerii armatei în Moldova, sub presiunea forţelor inamice, mult superioare sub aspect numeric şi al calităţii armamentului din dotare, jandarmii au asigurat paza şi apărarea convoaielor rezultate ca urmare a evacuării ministerelor şi a altor instituţii, a maselor uriaşe de locuitori care se refugiau din sudul şi vestul ţării înspre Moldova, lichidarea bandelor şi tâlharilor de tot felul, pentru prinderea spionilor şi agenţilor inamici, strângerea tinerilor încorporabili care trebuiau aduşi cu titlu obligatoriu, inclusiv din din teritoriul ocupat, şi continuarea luptei sub diferite forme.

Jandarmii au participat pe front în subunităţi distincte, fiind acolo unde s-au dat cele mai grele lupte, la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz.Reinstalarea serviciului jandarmeriei în teritoriile eliberate de armata română s-a făcut în mare parte prin luptă, de cele mai multe ori fiind întâmpinaţi cu focuri de armă.

Împotriva jandarmilor s-a abătut toată furia trupelor austro-ungare, surprinse de victoriile armatei române şi iminenta eliberare a fraţilor din Transilvania. Jandarmii s-au confruntat şi cu încercările militarilor germani de a distruge podurile, şoselele şi căile ferate, locomotivele şi vagoanele, fabricile şi uzinele, de a scufunda încărcăturile cu cereale, de a incendia imobile, depozitele de alimente şi echipament care nu mai puteau fi transportate în Germania.

În teritoriile recent unite, Jandarmeria a avut o atitudine care să redea încrederea şi simpatia populaţiei ardelene, deoarece jandarmeria austro-ungară fusese instrumentul prin care s-a exercitat asuprirea politică şi naţională asupra poulaţiei româneşti.

În Basarabia nu existase Jandarmerie în înţelesul celei din Vechiul Regat, iar în Bucovina existase jandarmeria austriacă care funcţionase pe aceleaşi principii ca jandarmeria maghiară din Ardeal.
Prin urmare, în contextul întregirii ţării, Jandarmeria a fost reorganizată, fiind înfiinţate noi structuri în Transilvania, Basarabia şi Bucovina.

Aşadar, noile structuri ale Jandarmeriei constituite în Ardeal, Bucovina şi Basarabia au primit misiuni de asigurare şi apărare a ordinii interne, prevenirea, descoperirea şi anihilarea actelor teroriste puse la cale împotriva militarilor români, fruntaşilor mişcării naţionale şi reprezentanţilor noii administraţii româneşti instalate în noile provincii, contracararea acţiunilor spionajului economic şi, mai ales, anihilarea propagandei antiromâneşti şi de subminare a statului român.

Trebuie recunoscut şi afirmat, acum, la 100 de ani de la Marea Unire, şi la aproape 30 de ani de la căderea regimului comunist, că Jandarmeria Română a avut un rol determinant la apărarea şi consolidarea Marii Uniri, rol pe care la îndeplinit cu mare devotament şi, de cele mai multe ori, dus până la sacrificiu.

La mulţi ani, România, la mulţi ani români, oriunde v-aţi afla! La mulţi ani, Jandarmeria Română!