O unitate şcolară din judeţul Botoşani sparge toate tiparele învăţământului românesc din mediul rural. Elevii de gimnaziu n-au medii mai mici de 8.00, iar cei din şcoala primară sunt campioni la concursuri şi olimpiade.
Învăţământul din mediul rural românesc este de multe ori un exemplu de contraperformanţă în educaţie. La ţară bântuie repetenţia, abandonul şcolar sau lipsa de interes a părinţilor pentru educaţia propriilor copii. Şcolile sunt în mare parte neprimitoare, uneori insalubre şi un motiv în plus pentru copiii de ţărani să rămână la munca în gospodărie. Cu toate acestea, în judeţul Botoşani există o şcoală rurală care sparge toate tiparele sinistre.
Este vorba despre Şcoala Gimnazială „Dimitrie Pompeiu“ din comuna Broscăuţi. În localitate, educaţia copiilor s-a transformat în prioritate locală. Este una dintre cele mai performante şcoli rurale din România, cu performanţe deosebite ale elevilor atât la evalurările naţionale, cât şi la diferite concursuri. „La Broscăuţi, educaţia copiilor a devenit un cult. Aici toată lumea ştie clar că, pentru viitorul celor mici, trebuie învăţătură“, spune Iuliana Apostol, directorul Şcolii „Dimitrie Pompeiu“.
Elevi cu medii de peste 9.90.
Şcoala are o clădire îngrijită, cu două etaje, unde învaţă peste 200 de elevi, de la clasa pregătitoare şi până la finalul ciclului gimnazial. Toţi sunt copii localnicilor din comună, în mare parte fii şi fiice de agricultori şi simpli slujbaşi. O parte au un părinte plecat în străinătate la muncă. Cu toate acestea, elevii sunt silitori şi foarte puţini au media generală mai mică de 8.00. La o clasă de a VI-a, de exemplu, din cei 20 de elevi 11 au burse de merit, cu medii de peste 9.90, scrie adevărul.ro
„Sunt elevi foarte bine pregătiţi. Părinţii lor sunt implicaţi şi ţin o relaţie strânsă cu şcoala. Copiii sunt foarte silitori şi mai ales cu foarte mult bun simţ. Acest lucru contează foarte mult. Sunt receptivi şi dornici să înveţe“, spune Cristian Miron, profesor de engleză şi diriginte la şcoala din Broscăuţi. Niciunul dintre aceşti elevi nu face pregătire suplimentară. Printre cei mai bune elevi din şcoală se numără Isabela Tremur şi Denisa Mihalache. Ambele au peste media generală de peste 9.90 şi sunt colege de bancă.
„Nu trebuie decât să fii atent la ore, la ce se predă, să-ţi faci temele şi să-ţi placă să înveţi. Să faci lucrurile astea cu plăcere. Atât“, spune Isabela Tremur. La clasele primare, rezultate sunt la fel de bune, majoritatea şcolarilor având calificativul „Foarte Bine“ pe linie.
Promovabilitate de 100% doi la rând.
Performanţele elevilor se văd şi la Evaluarea Naţională. Doi ani consecutiv, la şcoala din Broscăuţi promovabilitatea a fost de 100 %. „De-a lungul anilor, promovabilitatea a fost mereu peste 93%. Am avut doi ani şcolari cu 100% promovabilitate, adică 2015-2016 şi 2016-2017“, adaugă directorul şcolii. Chiar şi atunci când promovabilitatea la nivel judeţean a fost scăzută, şcoala din Broscăuţi a reuşit să rămână în top. În 2018, când judeţul a avut un procentaj de 69,3% al mediilor peste 5.00, şcoala din Broscăuţi a înregistrat un procent de 89.5%. Şcoala din Broscăuţi nu se confruntă cu absenteismul şcolar, iar toţi elevii care termină cursurile gimnaziale ajung să facă şi liceul. „Au fost de-a lungul timpului doar trei cazuri de copii care, după clasa a VIII-a, au făcut pauză un an, dar tot au ajuns după aceea la liceu. În rest, toţi absolvenţii ajung şi termină măcar liceul“, spune Iuliana Apostol.
„Încercăm să-i atragem pe copii la şcoală“
Unul dintre secretele succesului şcolii din Broscăuţi este investiţia masivă în infrastructură şi strategii educaţionale. În primul rând, este una dintre puţinele şcoli de la ţară care primeşte autorizaţie sanitară de funcţionare fără probleme şi totodată îndeplineşte condiţiile impuse de ISU. „Am încercat să transformăm şcoala într-un loc primitor. Elevul trebuie să se simtă bine aici. Avem centrală termică performantă. Am făcut reparaţii. Copiii trebuie să se bucure de căldură şi de condiţii pentru a învăţa. Avem materiale didactice şi profesori calificaţi. Nu avem niciun necalificat. Ţinta noastră a fost performanţa. Am desfăşurat parteneriate educaţionale, cursuri, formare profesională, tot ce a ţinut de noi să putem transforma şcoala într-un mediu propice pentru educaţie. Şi cred că am reuşit acest lucru“, explică directorul şcolii.
Copii sunt încurajaţi să înveţe şi să participe la concursuri şcolare încă din clasele primare. „Orice concurs îţi dă posibilitatea să câştigi sau să pierzi. Indiferent de rezultat, eşti un învingător. Pentru că ei câştigă experienţă, cunosc copii din alte locuri, îşi îmbogăţesc orizonturile“, spune învăţătoarea Marinela Ciucur. În fiecare clasă de ciclu primar există cel puţin zece copii care au obţinut premii la concursuri şcolare, la matematică, ştiinţe ale naturii sau la diferite competiţii sportive.
„Prefer să-mi pun copilul să citească“
O altă componentă esenţială a succesului de la şcoala din Broscăuţi este schimbarea mentalităţii părinţilor. „Sunt o nouă generaţie care vrea să-şi educe cum trebuie copiii. Eu prefer să-mi pun copilul să citească decât să mă ajute la gospodărie. Că aşa se va învăţa. Aşa va face şi el cu copiii lui. Va şti să-i pună să înveţe, că este important. Dacă părinţii nu înţeleg să-şi ajute copii, să-i îndemne la învăţătură, atunci degeaba să străduie învăţătorii“, spune Erica Serdocz, mama a doi copii, care învaţă la şcoala din Broscăuţi. „Avem noroc că părinţii se implică mult în educaţia copiilor. Chiar şi în cazul familiilor care pleacă în străinătate, măcar un părinte rămâne acasă, nu-i lasă doar în grija bunicilor“, spune Iuliana Apostol.
Dincolo de ajutorul şcolii şi al părinţilor există şi ambiţie personală a elevilor de a se realiza. Învaţă pentru a nu se confrunta cu sărăcia, pentru a nu suferi ca mulţi dintre părinţii acestora. Cea mai bună explicaţie o oferă Alessia, o elevă care până în clasa a V-a a învăţat în Italia, iar acum este elevă la Broscăuţi. „Este diferit faţă de Italia. Mi se pare că aici toţi copii vor să înveţe ca să ajungă ceva în viaţă. Pentru că aici este mai greu decât în celelalte ţări. Nu învaţă pentru mama, tata, profesor, pentru ei învaţă“, spune Alessia.
