Cum va fi afectată piața muncii de inteligența artificială? Câte joburi vor dispărea și în ce domenii vor apărea altele noi? Ce se va întâmpla cu angajații care vor fi înlocuiți de roboți? Cum putem sprijini salariații să se adapteze la viitoarea piață a muncii care va fi complet diferită față de cea din prezent?
Ca social-democrat și ca fost ministru al Muncii, îmi pun aceste întrebări, pentru că viitorul în care inteligența artificială va domina piața muncii, din lume și din România, nu este, cred, foarte departe.
Pe acest subiect am avut o intervenție la Bruxelles, la Conferința interparlamentară privind stabilitatea, coordonarea economică și guvernanța în Uniunea Europeană.
Concluzia este cât se poate de clară: schimbarea va avea loc inevitabil. Multe dintre joburile de azi nu vor mai exista. Este inutil să încercăm să le mai conservăm. Așadar, accentul trebuie pus pe oameni, pe salariați, pe adaptarea lor la ceea ce urmează. Este de datoria noastră să-i pregătim pe oameni astfel încât inteligența artificială să nu devină doar o forță care îi înlocuiește la locul de muncă ci una care le extinde capacitatea.
Ce poate face Guvernul în această privință?
În primul rând cred că ar trebui să înceapă cât mai curând o analiză pentru a identifica sectoarele care vor fi cele mai afectate!
În al doilea rând, cred că toate programele de formare profesională vor trebui să includă o componentă de utilizare a inteligenței artificiale la locul de muncă. Nu doar în domeniul IT, ci în toate sectoarele vulnerabile.
În al treilea rând, ar trebui să stimulăm companiile să asigure reorientarea propriilor angajați în perspectiva implementării noii tehnologii. Nu în ultimul rând, sistemul de învățământ ar trebui să includă cât mai curând formarea de competențe care să permită tinerilor accesul pe o piață a muncii în care inteligența artificială va deveni indispensabilă.
Reziliența pieței muncii înseamnă mai mult decât adaptare economică. Înseamnă coeziune socială, încredere, siguranța că progresul nu lasă oameni în urmă.
De aceea, cred că răspunsul României și al Uniunii Europene la această provocare nemaiîntâlnită în istoria umanității nu trebuie să fie unul defensiv, reactiv, ci unul strategic, pro-activ, care să prevină efectele negative și să distribuie echitabil beneficiile creșterii de productivitate pe care o va aduce inteligența artificială.
