Cele mai citite

loader-image
Botoșani
04:19, 4 decembrie 2024
temperature icon 1°C
câțiva nori
Humidity 94 %
Wind 6 Km/h
Wind Gust Wind Gust: 6 Km/h
Clouds Clouds: 16%
Visibility Visibility: 10 km
Sunrise Sunrise: 07:45
Sunset Sunset: 16:22

Ultimele Știri

CALENDAR: Astăzi credincioşii ortodocşi şi catolici îi sărbătoresc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

21 mai 2020 | Eveniment

Ortodocşii şi catolicii îi serbează pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena în fiecare an, pe data de 21 mai. Aceştia sunt cunoscuţi drept cei care au dat libertate creştinismului, au interzis jertfele sângeroase, iar ziua de duminică a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

În timpul domniei sale, Împăratul Constantin a adoptat o serie de măsuri în favoarea Bisericii şi ale preoţilor. Iar despre mama lui, Împărateasa Elena, se spune că şi-ar fi eliberat sclavii şi i-ar fi ajutat pe creştinii persecutaţi.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur”, sunt serbaţi pe 21 mai, atât de bisericile ortodoxe, cât şi de cele romano-catolice. “Sfântul Constantin a venit pentru creştinii crunt prigoniţi vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin şi a mamei sale Elena, creştinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur”, a explicat părintele Eugen ramon Ilie, de la Biserica Sfinţii Constantin şi Elena din Călăraşi. Tot mai mulţi cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creştinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier şi credinţă tare”, s-a aflat în permanenţă în umbra unicului său fiu, Constantin.

De-a lungul timpului, de această mare sărbătoare creştină s-au legat o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care oamenii le păstrează cu sfinţenie pentru a avea o vară bogată. În această zi, mulţi agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, iar în unele regiuni ale ţării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz şi mei. Se spune că tot ce se seamănă după această zi se va usca. Tot la 21 mai, păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului. Ca să alunge duhurile necurate, femeile tămâie şi stropesc cu aghiasmă prin gospodărie.

Ziua praznicului este importantă şi pentru păstori: ei îşi aleg atunci baciul, stabilesc locul unde vor poposi stânele pe timpul verii. Păstorii îşi aleg în ziua de Ispas paznicii care trebuie să le păzească turmele când sunt la păşune. În această zi, păstorii aprind un foc, numit Focul Viu. Împreună cu oile, păstorii stau în preajma acestui foc. În popor există convingerea că acest ritual, împlinit din generaţie în generaţie, are un rol protector împotriva pagubei şi a bolilor în intervalul petrecut cu toţii la stână.

În ziua praznicului, pentru ca voia bună să se adune în familie, trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociţi. De asemenea, pentru sănătate, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiţă, pâine şi dulciuri, preparate în casă.

Distribuie pe rețelele sociale:

Din aceeași categorie:

Cele mai citite

Ultimele Știri