Postul Paștilor, Păresimile, Postul Mare sau Patruzecimea reprezintă postul dinaintea Învierii Domnului.
Postul Mare este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. Perioada de postire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti / Învierea Domnului care în 2026 va fi celebrată duminică, 12 aprilie 2026.
Postul Mare a fost rânduit de Biserică, cu scopul pregătirii cuviincioase a catehumenilor de odinioară, ce urmau să fie botezați la Paşti. De asemenea, în vremurile noastre Postul este un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor, astfel încât să întâmpine cu vrednicie Patimile şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Mai jos, găsiți o selecție despre însemnătatea postului, în viziunea părinților Bisericii.
Ce spun Sfintții Părinții Bisericii despre post. Top cugetări și maxime
Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dacă postul a fost necesar în rai, cu atât mai mult e necesar în afară de rai. Dacă a fost un medicament util înainte de rană, cu atât mai mult este util după rană”.
„Postul ca medicament pentru suflet”
Sfântul Ioan Scărarul: „Postul ca medicament pentru suflet. Este nevoie de multă vitejie pentru a birui pofta stomacului. Cel care a pus stăpânire pe ea îşi deschide drum singur spre eliberarea de patimi şi spre desăvârşita înfrânare”.
Sfântul Teofilact al Bulgariei: „Postul e marea armă contra ispitelor, precum plăcerea este începutul tuturor păcatelor”.
„Postirea nu este doar pentru mâncăruri”
Părintele Efrem Filotheitul: „Postirea nu este doar pentru mâncăruri, ci în principal pentru simțuri. Simțurile, hrănite de lucrurile din afară, canalizează otrava respectivă în minte și în inimă, prin care sufletul nenorocit moare pentru Dumnezeu.
Sfinții Părinți ai pustiei câte n-ar avea să ne spună despre postirea simțurilor! Toată învățătura se învârte în principal în jurul curățirii minții de închipuirile și gândurile păcătoase și ale inimii de simțurile întinate. De asemenea, ne învață că trebuie să pedepsim orice răutate din fașă, încât să ne păstrăm sufletul curat”.
Sfântul Serafim de Sarov: „Postul stă nu numai în a mânca rar, ci în a mânca puțin; și nu numai în a mânca o dată, ci în a nu mânca mult. Nechibzuit este postitorul care așteaptă până la ceasul mesei ca atunci să se dedea mâncatului cu nesaț atât cu trupul, cât și cu mintea.”
Sfântul Maxim Mărturisitorul: „Postul veștejește pofta, prin rugăciune curățește mintea și o pregătește pentru adevărata contemplare.”
Însemnătatea postului
Sfântul Ierarh Luca al Crimeei: „Mulţi nu pricep însemnătatea posturilor şi nu le ţin. Totuşi, tocmai postul trupesc ne ajută să ne pocăim şi să ne mântuim, fiindcă, după cum am văzut deja, lăcomia pântecelui este născătoarea tuturor celorlalte patimi şi în acelaşi timp cea mai uşor de biruit. Dacă vom împlini această poruncă uşoară, dacă ne vom înfrâna pântecele, vom căpăta stăpânire şi asupra celorlalte patimi”.
Sfântul Grigorie Palama: „Postul şi cumpătarea răzbunările trupeşti le încetează, robia mâniei şi a poftei o posomorăsc, aduc claritate şi limpezime în cugetare, curăţind-o de fumul care iese din mulţimea mâncărurilor şi de ceaţa care se face din cauza lor. Cu postul şi cu cumpătarea se slăbeşte omul exterior, şi cu cât se slăbeşte acesta, cu atât se înnoieşte cel lăuntric”.
Pr. Iustin Pârvu: „Dacă un tânăr învaţă de la părinte să se abţină, azi, de la carne şi de la mâncăruri de dulce, mâine va învăţa să se abţină de la droguri, de la tutun, de la alcool. Lecţia abţinerii, a interdicţiilor care salvează trupul şi sufletul la un moment dat, ajută pe om să treacă peste multe ispite, peste multe necazuri (…) postul, cumpătarea și rugăciunea sunt ceea ce păstrează tinerețea și vitalitatea noastră în gândire și în toate lucrările”, a spus părintele Iustin Pârvu.
