Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători creștine, este marcată anual pe 6 ianuarie și este precedată de Ajunul Bobotezei, o zi cu o încărcătură religioasă aparte pentru credincioșii ortodocși.
Cunoscută și sub denumirea de Epifanie sau Teofanie, Boboteaza comemorează Botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, săvârșit de Sfântul Ioan Botezătorul. Sărbătoarea simbolizează arătarea Sfintei Treimi: Fiul care Se botează, Duhul Sfânt care Se coboară în chip de porumbel și glasul Tatălui care se aude din cer.
Sărbătoarea este legată de postul din ajun, de sfințirea Agheasmei Mari, dar și de o serie de tradiții și credințe populare păstrate mai ales în comunitățile tradiționale.
Postul Bobotezei este printre cele mai scurte din calendarul ortodox, fiind ținut doar o singură zi, pe 5 ianuarie, în Ajun. Mulți credincioși aleg să respecte postul negru, care presupune abținerea totală de la mâncare și băutură până la momentul sfințirii apei.
Potrivit tradiției, acest post are rolul de a pregăti trupul și sufletul pentru primirea Agheasmei Mari și pentru sărbătoarea Epifaniei.
Un moment central al sărbătorii îl reprezintă sfințirea Agheasmei Mari, realizată în cadrul unei slujbe speciale oficiate pe 6 ianuarie. Termenul „agheasmă” provine din grecescul agiasmos, care înseamnă „sfințire”.
Spre deosebire de agheasma mică, folosită pe parcursul anului la sfințirea locuințelor, Agheasma Mare este legată exclusiv de Bobotează și amintește de botezul lui Iisus în Iordan. În timpul slujbei, preotul rostește o rugăciune specială, cu dublă invocare a Duhului Sfânt, și afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă.
Credincioșii duc Agheasma Mare acasă, unde o păstrează într-un loc curat. Tradiția spune că această apă nu se strică și este folosită pentru binecuvântare, protecție și, în credința populară, pentru vindecare.
Agheasma Mare se consumă pe stomacul gol, înainte de anafură, timp de opt zile, din 6 până pe 14 ianuarie, cifra opt fiind asociată simbolic cu veșnicia. După această perioadă, apa sfințită se bea doar cu post și spovedanie, la recomandarea duhovnicului.
Obiceiuri și tradiții de Bobotează
În numeroase localități din România, Boboteaza este marcată de tradiționala aruncare a crucii în apă, fie în râu, lac sau mare. Cei care se aruncă după cruce, de regulă tineri, cred că vor avea noroc și sănătate pe parcursul anului.
Tot de Bobotează, preoții merg cu Agheasma Mare din casă în casă pentru a sfinți gospodăriile.
Sărbătoarea este însoțită și de numeroase credințe populare. Tradiția spune că vremea de Bobotează arată cum va fi anul: dacă este frumos, anul va fi roditor, iar dacă bate crivățul, recoltele vor fi bogate. În unele zone, se crede că spălatul cu apă rece în această zi aduce sănătate pentru tot anul. De asemenea, în Ajun nu este bine să fie aruncat gunoiul din casă, pentru a nu „alunga norocul”.
Busuioc sub pernă
Busuiocul are un rol esențial în ritualurile de Bobotează. Este folosit de preoți la sfințirea apei și a locuințelor, dar apare și în numeroase obiceiuri populare, fiind asociat cu dragostea, fertilitatea și protecția.
În noaptea dintre 5 și 6 ianuarie, fetele nemăritate obișnuiesc să pună busuioc sub pernă, în speranța că își vor visa ursitul.
