MARIUS BUDĂI: ARGUMENTE PENTRU CREȘTEREA SALARIULUI DE BAZĂ MINIM BRUT PE ŢARĂ GARANTAT ÎN PLATĂ

Numeroși lucrători cu nomă întreagă câștigă venituri sub nivelul minim de subzistență sau nivelul minim de trai decent calculat la nivelul gospodăriilor de salariați. România are a doua cea mai ridicată rată de sărăcie în rândul lucrătorilor cu normă întreagă (full time) din UE (11,3% din total). Situatia este și mai gravă în ceea ce privește rata de sărăcie în rândul lucrătorilor cu timp parțial de lucru (part time), unde Romănia, cu 63%, are de 4 ori mai mult decât media UE28.
• Creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra creșterii economice. Astfel, creșterea salariului minim cu 9,5% (de la 1900 de lei la 2080 de lei) în condițiile diferențierii acestuia pe studii superioare și vechime în muncă a avut/are un impact pozitiv asupra PIB în anul 2019 (0,8 puncte procentuale). Analog s-a întâmplat în anul 2018 (circa 0,15 puncte procentuale).
• Conform teoriei salariilor de eficiență, majorarea salariului minim va genera câștiguri suplimentare de productivitate, mai ales în rândul lucrătorilor slab calificați. În perioada 2010-2018, conform datelor Eurostat, rata de creștere a productivității reale a muncii (pe persoană ocupată) a fost de 36,3% în România, iar rata de creștere a productivității reale a muncii (pe oră) a fost de 40,3%. Creșterea productivității reale orare a muncii din România în ultimii 8 ani a fost cea mai mare din UE și dintre țările OECD.
• Creșterea salariului minim generează creșterea de locuri de muncă în sectorul formal al economiei, reduce înclinația anumitor categorii de angajați de a părăsi sectorul formal și crește participarea la programe de formare profesională organizate de companii. Creșterea salariului minim a favorizat majorarea numărului de salariați (cu timp normal de muncă). Astfel, față de anul 2013 numărul salariaților s-a majorat cu peste 600.000, în ciuda unui salariu minim mai mult decât dublu.
• Creșterea salariului minim are un impact pozitiv asupra potențialului de creștere a economiei pe termen lung. Majorarea salariului minim stimulează și cererea agregată și implicit creșterea economică.
• Majorarea salariului minim are un impact pozitiv asupra ocupării tinerilor pe piața muncii. Din analize econometrice (date trimestriale, 2000 T1-2018 T1) rezultă că majorarea salariului minim cu 1% a determinat o creștere a ratei ocupării tinerilor cu aproximativ 2%, ca urmare a creșterii stimulentelor de integrare pe piața muncii. De altfel, în august 2019 s-a înregistrat un nivel minim al numărului de șomeri din răndul tinerilor – 39.000. Rata șomajului a scăzut la un nivel record în ultimii 30 de ani.
• Creșterea salariului minim are un impact nesemnificativ asupra inflației iar aceasta se manifestă după aproximativ un an de zile. Din analize econometrice, interpretând rezultatul obținut în sens restrictiv, creșterea salariului minim conduce la creșterea salariului net, iar o variație de 1% a salariului net ar putea influența rata inflației cu 0,05%, cu un lag de circa 1 trimestru, fără a ține seama de alți factori, inclusiv ciclici/naturali.
• Creșterea salariului minim este necesară ținând cont de lipsa acută de forță de muncă cu care ne confruntăm. De altfel, creșterea salariului minim este una naturală și nu una discreționară, ca urmare a dificultăților întâmpinate de companii în găsirea de forță de muncă.
• Implementarea unui salariu minim adecvat este necesară pentru a reduce inechitatea distribuirii venitului național între muncă și capital. Dacă în țările dezvoltate observăm o pondere echilibrată alocată compensării salariaților și capitalului, în România – cu creșteri cu tot – doar 40% din PIB este alocat pentru remunerarea salariaților. Mai mult, intervenția publică pentru creșterea mai accentuată a salariului minim în Romănia în ultimii ani apare și din nevoia de a corecta un dezechilibru asociat crizei – cei care au suferit mare parte din povara crizei au fost angajații (remunerarea salariaților în PIB a scăzut de la 36,3% în 2008 la 32,3% în 2015, conform Eurostat).
• Este necesar ca beneficiile creșterii economice să se împartă echitabil iar liftul social să funcționeze.
• Analiza comparativă a nivelului salariului minim pe economie în euro arată că România are – încă – al treilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană.
• Carta Socială Europeană prevede nevoia existenței unei remunerații corecte pentru un nivel de trai minim decent pentru lucrători și familiile lor, considerănd că un nivel mediu al salariului minim net la cel puțin 60% din salariul mediu net ar asigura acest deziderat.
• Fondul Monetar Internațional concluzionează că în situația țărilor din Centrul și Estul Europei, la un raport 50% salariu minim/ salariu mediu nu există efecte negative asupra ocupării și competitivității. (la august 2019 aveam un câștig salarial mediu brut de 4.981de lei iar salariul minim brut este de 2.080 de lei – ceea ce înseamnă 42%).
• Recomandări de țară CE 2015 – 50% raport salariu minim/salariu mediu.
TENDINȚE ÎN MATERIE DE POLITICA SALARIULUI MINIM
Spania +22% în 2019 și își propune încă 25% până în 2023.
Polonia spune exact ce spunem și noi PSD în Programul de guvernare – să pună stop capitolului în care să fie țara salariilor mici și forței de muncă ieftină. 511 € în 2019 – 924 € în 2023.
Mulțumesc frumos pentru răbdare și atenție!