Reabilitarea bisericii simbol a municipiului Botoșani, Sfântul Gheorghe, cea care dă și hramul orașului, se apropie de final.
La invitația primarului Cosmin Andrei și împreună cu IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, președintele Consiliului Județean Botoșani, Doina Federovici, a fost într-o scurtă vizită de lucru pe șantierul deschis la lăcașul de cult.
„Era o rană a orașului și începe să se vindece cu mila Domnului și este foarte bine. După ce s-a vindecat rana de la Popăuți se vindecă și rana de la Sf. Gheorghe dar trebuie să reușim să vindecăm și rana de la Casa Sofian”, a declarat ÎPS Teofan.
Cu această ocazie s-a constatat că stadiul lucrărilor de reabilitare este de 70%, iar constructorul va încerca să finalizeze lucrarea, una de mare anvergură, până la finele acestui an.
Municipiul Botoșani, ca de altfel întregul județ, a fost un ținut mai apropiat de sufletul familiei lui Petru Rareș, Elena, cea de a doua soție a voievodului, punându-și decisiv și pentru eternitate amprenta sa asupra dezvoltării unuia dintre cele mai importante târguri moldovenești ale Evului Mediu.
Una dintre cele mai vechi clădiri botoșănene rămase încă în picioare este Biserica Sfântul Gheorghe. Aceasta este o ctitorie a doamnei Elena Rareș și datează din 1551. „Elena, fiică de Despot, doamna răposatului Petru Voevod, a zidit acest hram întru numele Sfântului mare mucenic Gheorghe în târgul Botoşanilor, în zilele Domnului Io Ştefan Voevod şi s-a săvârşit în anul 7049 ( 1541), luna octombrie”, stă scris pe pisania acesteia.
În timpul lucrărilor de restaurare, care se desfășoară și în prezent, s-au găsit dovezi că ctitoria Elenei Doamna nu s-ar fi făcut pe un teren viran, ci pe locul în care ar fi existat în trecut alte două biserici, una de piatră, datând din secolul al XII-lea, și una din lemn, a cărei atestare, undeva prin secolul al X-lea, se face prin prezenţa unei bârne de stejar şi a unei pardoseli de piatră sub care săpăturile arheologice nu au mai continuat. În curtea bisericii a fost descoperit și un cimitir medieval. Dacă aceste descoperiri arheologice vor fi certificate, atunci și istoria orașului, implicit atestarea lui documentară s-ar putea schimbat radical.
